Sfantul Leontie era cu neamul din Elada si, fiind om mare la trup si puternic, s-a facut ostas. A fost si in razboaie si s-a luptat vitejeste si de multe ori s-a intors cu izbanda. Si, fiind el om cuminte si cu inteleapta socotire, a fost rasplatit cu semne de dregator. Deci, aflandu-se el in Tripoli, din Africa, primea pe cei saraci cu dragoste si ii ospata, cu mese imparatesti, si se inchina lui Dumnezeu, cinstit si curat.
Despre aceasta, prinzand de veste, stapanitorul Feniciei, a trimis la el pe Ipatie, tribunul, si cu alti doi ostasi, dintre care pe unul il chema Teodul. Deci, mergand pe cale, Ipatie, tribunul, a fost cuprins de friguri si a auzit un glas, ce-i venea de Sus, si, aratandu-se lui un inger, ii poruncea ca, daca vrea sa se izbaveasca de boala, sa cheme de trei ori, in ajutor, pe Dumnezeul lui Leontie. Dar glasul acela l-a auzit si Teodul. Deci, ajungand la Tripoli au fost primiti de Leontie insusi, fara sa stie ei, cine este acela care i-a primit. Si, intrebandu-l despre Sfantul Leontie, se prefaceau ca sunt prietenii lui si ai credintei lui. Deci, Sfantul le-a spus ca el este Leontie, robul lui Hristos, si ca se ferea de cei pe care ei ii numesc dumnezei. Si, auzind acestea, tribunul Ipatie si Teodul au cazut inaintea Sfantului, cerand de la dansul har, ca sa fie si ei robii lui Hristos. Deci, rugandu-se Sfantul pentru dansii, a venit un nor de apa din cer, care i-a botezat si i-a luminat, iar Leontie i-a imbracat cu haine albe. De aceste lucruri tulburandu-se, necredinciosii le-au vestit, pe toate, dregatorului Adrian. Si, acesta venind in cetate, a trimis indata un ostas sa prinda pe Leontie, pe tribunul Ipatie si pe Teodul, si sa-i arunce in temnita, pana la cercetare.
Iar a doua zi, scotandu-i din temnita, i-a adus inaintea lui si-i indemna sa se desparta de credinta lor, in Hristos. Dar n-a putut sa-i induplece. Drept aceea, a poruncit sa-l spanzure pe Sfantul Ipatie de un lemn si sa-l strujeasca, cu unelte ascutite, iar pe Sfantul Teodul, sa-l bata cu sabii de lemn. Dupa aceasta, li s-au taiat capetele cu securea, iar marele Mucenic Leontie, mai intai, a fost batut cu toiege si, netinand seama de fagaduintele cele amagitoare, ce-i facea tiranul, ba, inca, luandu-l si in ras, dupa ce a fost spanzurat si strujit, a fost legat de patru stalpi si batut pana ce si-a dat sufletul in mainile lui Dumnezeu.
Deci, mucenicul lui Hristos Leontie si-a savarsit patimirea sa in ziua de 18 iunie, tinand puterea Romei Vespasian imparatul (69-79), iar, peste noi, imparatind Domnul nostru Hristos, Caruia sa-I fie slava, dimpreuna si cu Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Intru aceasta zi, cuvant despre un oarecare preot duhovnicesc, care a vazut pe draci langa chilia unui calugar lenes..
Un preot oarecare, fiind inainte-vazator, a mers ca sa-si savarseasca slujba si a vazut, langa chilia unui frate, o multime de draci. Unii se prefaceau in chip de femei si vorbeau necuviinte, iar altii, in chip de tineri batjocoriti, unii dantuiau, iar altii in alte chipuri, se schimbau. Deci, suspinand preotul, a zis: "Vai, fratele acesta, viclenii de draci l-au impresurat pe el." Iar, dupa ce a savarsit slujba, preotul a mers la chilia fratelui si i-a zis lui: "Sunt necajit, frate, si am venit la tine, cu credinta ca imi vei fi folositor: si, de vei face rugaciuni si pentru mine, tot necazul se va usura, de la inima mea." Iar fratele, umilindu-se a zis: "Parinte, nu sunt vrednic sa fac rugaciune pentru tine." Insa preotul nu-l slabea pe el, ci-l ruga, zicandu-i: "Nu voi pleca de la tine, pana ce nu imi vei da cuvantul, ca vei face cate o rugaciune pentru mine, in toate noptile." Si a ascultat fratele rugamintea preotului. Insa, aceasta a facut-o preotul, vrand sa-i dea lui chip de rugaciune, pe care sa o faca noaptea. Si facea cate o rugaciune fratele pentru preot. Apoi, umilindu-se a zis: "O ticalosul meu suflet. Rugaciune pentru preot faci, iar pentru tine, nu te rogi. Deci, sa faci si pentru tine cate o rugaciune." Si asa, petrecand toata saptamana, facea in toate noptile cate doua rugaciuni, una pentru sine, alta pentru preot. Apoi, in alta saptamana, mergand la biserica, preotul a vazut pe draci tristi, stand afara din chilia fratelui, si a cunoscut preotul ca, de rugaciunea fratelui, s-au intristat dracii. Si, bucurandu-se preotul, a intrat la fratele si i-a zis lui: "Frate, te rog, sa mai adaugi si alta rugaciune pentru mine." Si, dupa ce a intrat in chilie, l-a invatat preotul pe el, sa nu se leneveasca. Iar dracii, vazandu-l ca petrece in rugaciuni si se osteneste pentru Dumnezeu, au fugit de la dansul, cu darul lui Hristos.
Intru aceasta zi, cuvant din Pateric despre ascultare..
Ava Siloan avea un ucenic in Schit, Marcu cu numele, si acesta avea un mare dar de ascultare si era scriitor bun. Si-l iubea batranul pentru ascultarea lui. Si avea, inca, si alti unsprezece ucenici, cuprinsi de invidie, ca-l iubea batranul mai mult pe acela, decat pe ei. Si, auzind, batranul s-a mahnit. Si au venit, intr-una din zile, catre ava, batranii si vorbeau cu dansul. Iar el, luandu-i pe ei, a iesit si a batut la fiecare chilie, zicand: "Frate, vino ca am trebuinta de tine". Si nici unul dintre ei nu au urmat chemarea lui, indata. Si, venind la chilia lui Marcu, a batut in usa lui, zicand: Marcu!" Iar el, auzind glasul batranului, indata a iesit afara. Si l-a trimis la o ascultare. Si zicea batranilor: "Unde sunt ceilalti frati, parintilor?" Si, intrand in chilia lui Marcu, si deschizand caietul lui, au gasit ca pusese mana sa faca litera "O". Si, auzind glasul batranului, n-a mai intors condeiul , sa implineasca litera. Deci, au zis batranii: "Cu adevarat, pe care tu il iubesti ava, si noi pe acesta il iubim, pentru ca si Dumnezeu pe acesta il iubeste". Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Sursa:
http://www.ortodoxism.ro/proloagele/iunie/Proloage18Jun.shtml
http://www.e-icoane.ro/index.php?categoryid=41&p2000_sectionid=23&p2000_imageid=1083
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu