Rugăciune...

Sfinte Ierarhe Ioan Maximovici Arhiepiscop de Shanghai, Bruxelles şi San Francisco şi Sfinte Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit şi ocrotitor al Timişoarei şi a tot Banatul, făcătorule de minuni şi Sfântă Preacuvioasă şi Multmilostivă Maică Parascheva ocrotitoare a Moldovei şi a tuturor românilor rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi !

Athosul - pentru viață!

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=JZ9hQU_E5v8

Cuviosul Paisie Aghioritul - Pustnicul din Sinai

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=cRA3tFjpbig

Cuviosul Paisie Aghioritul - Panaguda

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=u4GGDtNbIDg&t=1960

Cuviosul Paisie Aghioritul Ultimii Ani din Viața Pământească

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=TQwzZbJbUco#t=3029

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea I - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=lLUYP8N5XjU

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea II-a - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=WpWemaobFog

Arhimandritul Efrem de la Vatoped

Sursa https://www.youtube.com/watch?v=FZhoTTC0ep4

Profeţia Cuviosului Paisie Aghioritul despre al treilea război mondial

Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=Ldo58VsYbF8

duminică, 17 iulie 2016

Proloagele din 17 iulie

[1707.jpg]
Luna iulie în 17 zile: pomenirea Sfintei, Mare Muceniţe Marina (+270)
          Aceasta a trăit în Antiohia Pisidiei, fiind fiică a unui oarecare Edidie, slujitor al idolilor păgâni. Murind mama sa, Marina a fost încredinţată unei femei, din afară de cetate, să o crească. Ajungând la vârsta de doisprezece ani şi auzind de Hristos, se ruga să o înveţe şi pe ea credinţa creştinilor. Şi a fost învăţată, de unii, din satul unde locuia, şi a început a vieţui în rugăciune şi în desăvârşită înţelepciune, dorind lupta mucenicilor. Împlinind cincisprezece ani, a fost pârâtă la dregătorul cetăţii, Olimbrie cu numele, că nu se închină idolilor. Şi acesta, trimiţând să o prindă, a închis-o în temniţă. Deci, a fost scoasă la judecată şi, văzând-o, dregătorul s-a minunat de frumuseţea ei şi, întrebând-o cum îi este numele şi neamul, ea a zis: "Marina mă cheamă, născută sunt în Pisidia şi cred în Numele Domnului meu." Şi era cuprins de dragoste dregătorul, văzând chipul ei frumos, peste fire şi o ruga să-i fie lui soţie. Dar, nevrând ea a se lepăda de Hristos, a poruncit de a întins-o şi a fost bătută cu toiege, fără de milă, încât s-a roşit pământul de sângele ei. A poruncit, apoi, de au spânzurat-o pe stâlp şi i-au strujit trupul cu unelte ascuţite, multă vreme. Şi a pătimit fecioara multe feluri de cazne, atât în temniţă, cât şi la a doua cercetare. Deci, a fost arsă cu făclii şi aruncată cu capul în jos, într-un vas plin cu apă. Şi, rămânând tare în credinţa în Hristos şi nevătămată, prin aceasta mulţi au crezut în Hristos, cărora li s-au tăiat capetele. Şi, pornindu-se cu mânie, dregătorul i-a tăiat şi ei capul. Dumnezeului nostru, slavă !
Întru această zi, cuvânt al Sfântului Teodor Studitul
         Oamenii cei buni vorbesc cuvinte bune şi cuvânt prost nu scot din gura lor, ca să nu greşească. Precum zice Apostolul Pavel: "Tot cuvântul rău din gurile voastre, să nu iasă, în afară de ceea ce este bun, spre zidirea credinţei, şi să dea dar ascultătorilor. Şi, să nu scârbiţi pe Duhul Sfânt, cu Care v-aţi pecetluit în ziua izbăvirii." Şi, iarăşi, zice: "Toată amărăciunea şi mânia şi iuţimea, strigarea şi defăimarea să se ridice de la voi, împreună cu toată răutatea. Şi să fiţi unul spre altul blânzi şi milostivi, făcând cele plăcute unul altuia, precum şi Dumnezeu prin Hristos, a făcut cele plăcute vouă." Vedeţi oare, ce porunceşte ? Şi câtă este şi dorinţa cea întemeiată a poruncii ? Şi acestea spre cine le vorbea ? Nu către călugări, ci, de-a dreptul, spre toţi cei din lume. Dar către călugări acel cuvânt este de cuviinţă a-l grăi. Că, adică: "Cei care sunt ai lui Hristos, trupul şi-au răstignit, cu patimile şi cu poftele ca să nu fie lucrători la fapta păcatului." Dacă acestea aşa sunt, apoi să socotească, cei ce, acum, se sfădesc, că de osândă sunt vrednici, căci ei nu numai că se sfădesc, ci şi, unul asupra altuia, îşi ridică mâinile. Dar, oare, cu adevărat, îţi întinzi mâna spre călugăr, tu cel ce eşti încă în tagma oamenilor de rând, sau tu, cel călugărit, îndrăzneşti a lovi cu toiagul pe cel nou venit la supunere? Drept aceea, nu eşti călugăr ci bătăuş, nici pustnic, ci tâlhar, nici fiu al păcii, ci rob al mâniei. Au, doară, n-au venit bătăile din ocări şi după bătăi, oare, nu urmează moartea? Deci, cei ce fac acestea se cade să fie cercetaţi, cu canon foarte greu, ca nu cumva să ajungă mai rău. Iar voi, iubiţilor, ca nişte ucenici ai Stăpânului Celui blând şi dătător de pace, cu blândeţe şi cu pace să petreceţi. Pacea şi sfinţenia, cu toţii să le urmaţi, fără de care nimeni nu va vedea pe Domnul. Trebuie să ne sfiim şi să ne plecăm, fraţilor, Trupului şi Sângelui Domnului nostru Iisus Hristos, pe care ne-am învrednicit să le primim. Şi, în sufletul nostru, care primeşte aceste Preacurate Daruri, să nu mai sălăşluiască răutatea, mânia, nici poftele cele necurate. Şi gura, care a primit Izvorul cel nemuritor al Vieţii, să nu mai scoată cuvinte necuviincioase şi putrede, nici ochii, care s-au curăţit cu cinstitul Sânge al lui Hristos, să nu mai privească, sălbatic, ca o fiară, nici să oglindească satanicile şi desfrânatele privelişti. Să păzim toate mădularele nostre curate, ca nişte mădulare ale lui Hristos. Să avem în mare cinste fecioria, că fecioria este bunătatea cea dintâi, care a strălucit în Rai, mai înainte de a fi înşelat şarpele pe strămoşul Adam. Fecioria este aceea care a fost şi s-a făcut Maica lui Hristos. Fecioria este cea care face din oameni îngeri, fecioria înalţă lumea spre cer, spre nemurire. Dar nu va putea cineva să o câştige în alt chip, decât cu multe dureri, osteneli şi sudori, că unde este îndreptare mare, acolo trebuie să fie şi silinţa mare. Deci, dar precum sabia cea ascuţită taie pe vrăjmaş, aşa şi sufletul, cel alcătuit cu frica lui Dumnezeu, taie, îndată gândurile drăceşti. Şi, dacă sabia se va toci, iarăşi, să se dreagă şi va tăia, nu numai mii, ci şi milioane de draci, precum cântă David. Fiţi cu grijă, iubiţilor, că mulţi sunt cei ce se luptă cu noi, în toate zilele, şi milioane de duhuri se războiesc cu noi, împotriva cărora, se cade să ne luptăm, până la sfârşit, ca nişte ostaşi nebiruiţi ai lui Hristos. Iar mila lui Dumnezeu, până la sfârşit, adaugă, celor ce se nevoiesc bine, osârdie multă, ca să sporească, spre toată fapta bună, şi să câştige Împărăţia Cerurilor în Iisus Hristos, Domnul nostru, a Căruia este slava şi stăpânirea, împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin.
Întru această zi, cuvânt pentru cei ce greşesc şi nu vor să se pocăiască
      Mulţi din cei ce greşesc zic adesea: "Sunt plin de întinăciune, cum voi putea să mă apropii de Dumnezeu şi cum voi putea să-L rog pe El, fiind eu cuprins de greşeli diavoleşti?" Frate, oare, eşti silit şi lipsit de îndrăzneală? Tocmai pentru aceasta să vii, ca să afli îndrăzneală mare. Că, oare, Dumnezeu este un om, care vrea să te întrebe pe tine, ca să te ruşinezi de El? Dumnezeu vrea, mai mult decât omul să te izbăvească pe tine din păcat. Nici tu însuţi nu doreşti mântuirea ta, aşa cum vrea El să te mântuiască pe tine. Deci, să nu zici: "Am pierit, ce voi face?" Ai doctor, mai presus decât leacurile, care vrea să te vindece pe tine de boala păcatului, dacă tu singur îţi vei arăta boala, adică, îţi vei mărturisi, mai înainte, greşeala ta, căci, pocăinţa de păcate face curat pe cel ce se pocăieşte cu mintea. Bine este a nu greşi, dar, şi mai bine este, ca cei ce greşesc să se pocăiască şi, din durerile bolii, să se izbăvească şi, după răni, să fie sănătoşi. Pentru că nu a cădea este cumplit, ci a nu se ridica şi a zăcea după cădere. De vei zice: "Peste fire am greşit", dar, cine este fără de păcat, pe pământ? Să-ţi fie destul aceasta spre pomenire; spune-ţi, tu, mai întâi, fărădelegile tale, ca să te îndreptezi. Plângi mai înainte, cât este încă vremea pocăinţei, ca să nu plângi atunci când nu va mai fi vreme de pocăinţă. Să lucrăm binele, până ce putem. Că nu iubeşte un tată pe fiul său, cât iubeşte Dumnezeu sufletul celui ce se pocăieşte. Că aşa este iubirea de oameni a Stăpânului, că nu se întoarce de la nici unul din cei ce aleargă la El. Pentru cel ce vrea, niciodată nu este vreme neprielnică pentru căutarea mântuirii. Pentru că tâlharul s-a mântuit, nu din pricina vremii, ci pentru că a crezut şi s-a osândit pe sine şi astfel, a luat, după faptele sale, şi, aşa, a aflat visteria cea nedeşertată a Împărăţiei Cerurilor. Că, pentru cel ce se căieşte, începutul mântuirii este să se osândească pe sine; şi nu se va îndrepta cineva, acoperindu-şi greşelile sale. Iar cel ce se căieşte de răutăţile ce a făcut, dacă nu va face vrednică ispăşire de păcate, prin împlinirea canoanelor, atunci, acela va răspunde la Judecată. Dumnezeului nostru slavă, acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2014/07/17/tarul-mucenic-sfantul-nicolae-romanov-familia-martira-imperiala-revolutia-bolsevica/

Sursa:

Niciun comentariu:

Părintele Cleopa despre rugăciune

Sursa: http://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=1vLmKHpW2KQ

O Trisagios Ymnos - The Thrice Holy Hymn (Mount Athos Version)

Sursa: https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=-BpBgU-gUMA#!

Plânsul Călugărilor - 1

Plânsul călugărilor - 2

Plânsul călugărilor - 3

Sfânta Cruce

Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=JjFXYy79Du0