Luna octombrie în 24 zile: pomenirea Sfântului marelui Mucenic Areta si însotitorii sãi (+523).
Acesta a fost un mare dregator crestin al cetatii Negran, din Etiopia, pe vremea cand la Constantinopol imparatea Iustin cel Batran (518-527), iar peste toata tara etiopienilor stapanea dreptcredinciosul rege Elezbaan. Si inflorea poporul etiopian sub stapanirea lui. Intr-acea vreme, in Arabia, pe care Sfanta Scriptura o numeste Saba (3 Beg.,10), iar acum se numeste pamantul Yemenului, s-a ridicat un imparat fara de lege, anume Dunaan, mare prigonitor al lui Hristos si al crestinilor.
Deci, auzind Elezbaan ca Dunaan a pornit goana asupra crestinilor din tara sa, mahnindu-se foarte de aceasta, a mers asupra lui cu razboi si, luptandu-se, l-a biruit pe el si facandu-l sa plateasca bir, s-a incheiat pace si regele s-a intors in pamantul sau. Dar, dupa putina vreme, Dunaan a nesocotit asezamantul facut si, adunand mare oaste, a pierdut pe toti ostasii lasati de Elezbaan pentru paza cetatilor. Si asa, sub stapanirea lui Dunaan, afara de cetatea ce se chema Negran, unde intai statator intre dregatori era Areta, nimeni nu indraznea a marturisi pe Hristos.
Deci, a venit nelegiuitul imparat Dunaan in fata cetatii si, macar ca multimea de ostasi luptau la porunca lui, n-a putut sa o supuna ci, inconjurand-o, o silea sa se predea. Deznadajduindu-se de asteptare, a trimis vorba crestinilor din cetate, gandind sa-i insele cu gand mincinos, zicand cu juramant: "Ma jur pe Dumnezeu ca nu va voi face nici un rau, ci va voi lasa pe voi in pace, sa vietuiti dupa credinta voastra. Cer de la voi numai obisnuinta dajdie catre imparat. Deschideti-mi dar, cetatea, ca sa o vad si sa-mi iau dajdia cuvenita de la voi." Si, auzind juramantul lui Dunaan, dregatorii cetatii s-au grabit sa lase armele si, deschizand portile cetatii, au primit cu supunere si cu daruri pe Dunaan. Singur intaistatatorul Areta, batranul de peste nouazeci de ani, era impotriva, graind mereu cuvintele Apostolului: "Stati deci tari in libertatea, cu care Hristos ne-a facut liberi si nu va prindeti iarasi in jugul robiei." (Gal.5,1).
Si, in adevar, intrand in cetate, Dunaan si-a calcat juramantul, omorand pe toti cati aflase ca sunt crestini, atat barbati cati si femei. Iar ei au rabdat barbateste marturisind credinta lor in Hristos. Atunci si Sfantul Areta, cu barbatie si marime de suflet, a primit lupta muceniciei, macar ca era atat de batran, cat abia de mai putea umbla. Deci, viteazul acesta nevoitor al dreptei credinte a luat moartea cea prin sabie, dupa ce mai intai a intarit cu cuvintele sale pe toti cetatenii sai, in credinta cea in Hristos. Si au fost omorati atunci 340 crestini, impreuna cu dansul. Si asa, prin sabie, s-au mutat la Domnul Sfantul Areta si insotitorii lui.
Întru aceastã zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gurã de Aur, despre învãtãtorii si proorocii mincinosi si fãtarnici.
"Feriti-va de proorocii mincinosi, care vin la voi in haine de oi, iar pe dinauntru sunt lupi rapitori" (Matei 7,15). Iar prooroci mincinosi ii numeste aici nu pe eretici, dupa cat mi se pare, ci pe cei ce duc viata spurcata, dar se acopera cu fapte bune. Drept aceea a si zis Domnul, graind: "Dupa roadele lor ii veti cunoaste pe ei." Ca printre eretici este cu putinta a afla, de multe ori viata buna, dar printre fatarnici, de care vorbim acum, nicidecum. Deci, daca si pe acestia ii osandeste, care a zis acestea, pentru ca ei se vor schimba mai degraba. Firea caii acesteia, pe care au voit a umbla este insa de asa fel, primejdioasa, rea si fatarnica, incat omul fuge de osteneli si cauta numai a se arata cuvios; drept aceea si este mustrat de indata. Despre fatarnici, dar, si Pavel, aratand, zicea ca el, cu cuvinte bune, inseala inimile celor fara de rautate. Si cata blandete ! Ca n-a zis sa-i pui la chinuri pe dansii, ci sa nu primiti vatamare de la dansii si sa nu intrati la dansii fara de paza.
Iarasi, sa nu ziceti ca nu este cu putinta a cunoaste pe unii ca aceia, ca si prin pilde omenesti se spune asa: "Au, doar, se culeg struguri din maracini, sau din scai, smochine ?" Asa, tot pomul bun face roade bune, iar pomul cel rau, roade rele face. Nu poate pomul bun sa faca roade rele, nici pomul rau nu poate sa faca roade bune. Iar ceea ce vrem sa spunem, ca nu gasesti la dansii nici blandete, nici omenie, ci numai singure pieile cele de oaie, cuvintele. Drept aceea, lesnicioasa este si cunoasterea lor. Deci, a zis acestea, de vreme ce multi dintre cei rai se socotesc buni, incat nu poti sa zici ca te-ai inselat, nici ca te-ai priceput. Iata, ti-am aratat tie cu dovedire intelesul cel din cuvantul acesta, intru Hristos Iisus, Domnul nostru, Caruia se cuvine slava in veci ! Amin.
Sursa:http://www.ortodoxism.ro/proloagele/octombrie/Proloage24Oct.shtml
http://www.e-icoane.ro/index.php?categoryid=41&p2000_sectionid=27&p2000_imageid=1211
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu