Rugăciune...

Sfinte Ierarhe Ioan Maximovici Arhiepiscop de Shanghai, Bruxelles şi San Francisco şi Sfinte Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit şi ocrotitor al Timişoarei şi a tot Banatul, făcătorule de minuni şi Sfântă Preacuvioasă şi Multmilostivă Maică Parascheva ocrotitoare a Moldovei şi a tuturor românilor rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi !

Cuviosul Paisie Aghioritul Ultimii Ani din Viața Pământească

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=TQwzZbJbUco#t=3029

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea I - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=lLUYP8N5XjU

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea II-a - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=WpWemaobFog

Profeţia Cuviosului Paisie Aghioritul despre al treilea război mondial

Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=Ldo58VsYbF8

luni, 28 aprilie 2014

Proloagele din 28 aprilie

Luna aprilie in 28 de zile: pomenirea Sfintilor Apostoli Iason si Sosipatru (sec. I.), din cei saptezeci.
   Sfantul Apostol Iason era din Tars, cetatea de nastere a Sfantului Apostol Pavel, iar Sfantul Sosipatru era din Ahaia Greciei; si au fost amandoi rudenii cu marele Apostol si ucenici ai sai, precum insusi o spunea (Rom. 16, 21). Deci, Iason a fost pus episcop al cetatii sale, in Tarsul Ciliciei, iar Sosipatru a luat ocarmuirea Bisericii din Iconia. Si pastoreau bine amandoi bisericile lui Dumnezeu si le inmulteau, aducand pe multi la credinta. Au mers impreuna, apoi, in partile Apusului si, ajungand in insula Cherchira, au zidit acolo o biserica preafrumoasa, cu numele intaiului Sfant Mucenic Stefan, unde, slujind lui Dumnezeu, au adus, si aici, pe multi la credinta lui Hristos. Deci, au fost parati la Cherculin, conducatorul acelei insule, si au fost inchisi intr-o temnita, in care se aflau prinsi sapte talhari. Pe acestia, Sfintii Apostoli, cu vorbele lor cele de Dumnezeu insuflate, i-au adus la sfanta credinta si, din lupi, i-au facut oi; si inca si de sfarsit mucenicesc s-au invrednicit ei, ca, pentru marturisirea noii lor credinte, fiind aruncati intr-o caldare de smoala in clocot, si-au dar sufletul in mainile lui Dumnezeu, de la Care si-au luat cununa Si au crezut in Hristos insusi strajerul temnitei, caruia, pentru aceasta, i s-a taiat capul si s-a numarat si el in ceata Mucenicilor. Acestea vazandu-le, fiica dregatorului din Cherchira a crezut, si ea, in Hristos si, marturisind ca este crestina, si-a scos de pe dansa toate podoabele, pe care le purta, si le-a dat saracilor. Iar tatal ei, instiintandu-se de aceasta, a dat porunca sa fie inchisa in alta temnita. Apoi, spanzurand-o de un lemn, o inabuseau cu un fum greu si cu sageti au sagetat-o, pana si-a dat duhul in mainile lui Dumnezeu. Cand a venit alt dregator in Cherchira, instiintandu-se ca Sfintii Apostoli Iason si Sosipatru sunt in temnita, a poruncit sa-i aduca la infatisare. Deci, a pus sa-i arunce pe ei intr-o baie de smoala, cu pucioasa si ceara in clocot si au iesit Sfintii, prin iconomia lui Dumnezeu, nevatamati si nearsi din baia aceea. Si s-au inspaimantat toti si multi, pana si dregatorul insasi, au venit la credinta lui Hristos. Pusi in libertate, Sfantul Apostoli au adunat pe cei ce crezusera si, invatandu-i cuvantul adevarului, i-au botezat pe toti in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, iar dregatorului i-au pus numele Sebastian. Si s-au facut si alte minuni, multe, de catre Sfintii Apostoli si au zidit biserici frumoase, impreuna cu dregatorul, toate savarsindu-le cu bine si cu sfintenie, iar obstea credinciosilor sporea. Si ajungand la batranete, Sfintii Apostoli si-au sfarsit viata, trecand cu pace la doritul lor Hristos Domnul, la 28 aprilie.
   
Intru aceasta zi, Sfintii Mucenici Maxim si Quintilian (+303)..
   Acestia au trait pe vremea lui Diocletian si Maximian, imparatii si a dregatorilor Tavrinie si Gavinie, cand a fost mare prigoana asupra crestinilor. Ca, neplecandu-se Sfintii acestia a aduce jertfa in fata idolilor, au fost parati, catre dregatorul Tavrinie. Deci, indata, prinzandu-i in satul lor, care se numea Ozovia, unde se aflau pururea in lucru si in rugaciuni catre Dumnezeu, i-au legat cu lanturi de fier si degraba i-au dus pe ei la cetatea Dorostului, fiind acolo amandoi dregatorii, care le-au zis Sfintilor: "Spuneti-ne, mai intai, numele vostru." Si, spunandu-si fiecare numele sau, cuvintele lor le-a scris un notar. Apoi le-a zis Tavrinie: "Iata, viata voastra este in mainile mele: deci, de voiti sa traiti, mergeti de aduceti jertfa mamei zeilor si veti fi preotii ei, ca a murit preotul ei si s-a dus catre marele Zeu, imparatul, ca sa-i slujeasca lui acolo." Iar Sfantul Maxim a raspuns paganului Tavrinie: "Cum indraznesti, nerusinatule, sa-l numesti imparat pe Zeus desfranatul, cel prea spurcat? Cunoasteti, deci, oameni fara minte, ca Hristos este Imparatul cerurilor, Care are grija de toate si in palma le tine, toate cate sunt, iar noi, la idoli facuti de oameni, nu ne vom inchina." Iar Gavinie dregatorul a chemat la dansul pe Dada si pe Quintilian vorbind multe vorbe de defaimare, socotind ca ii va amagi spre paganatatea sa cea pierzatoare. Deci, neplecandu-se ei, i-au dus in temnita, unde prin ingereasca aratare se intarea marturisirea lor, laudand pe Dumnezeu. Apoi, scotandu-i la judecat, i-au dezbracat de hainele lor si, legandu-i, i-au intins pe pamant si i-au batut cumplit. Si ducandu-i, iarasi, in temnita, i-au scos, din nou, si i-au dus la mai sus-numitul lor dat, Ozovia, si, acolo, le-a taiat captele, dandu-si sufletele in mana lui Dumnezeu, in douazeci si opte de zile ale lui aprilie.
   

 Întru această zi, cuvânt din Limonar despre un călugăr ce vindea scufioare..
   In Alexandria Egipului, in casa Sfintei Marii, adunandu-se oamenii de Dumnezeu iubitori, au vazut pe un staret, sezand inaintea usii si vanzand impletituri de paie si scufioare. Si ziceau, unul catre altul: "De vreme ce vedem pe staretul acesta vanzand si nu l-am auzit pe el tocmindu-se pentru nimic, cunoastem ca omul lui Dumnezeu este." Deci, s-au sfatuit ca sa-l ispiteasca pe el. Drept aceea, apropiindu-se au zis lui: "Spune noua, batrane, oare le vinzi acestea?" Iar el a zis "asa". Si ei au zis: "Cu cat le vinzi?" "Cu zece bani.". Şi i-au zis lui: "Mult ai cerut, ci sa iei patru bani." Si a zis staretul: "Precum voiti, luati-le." Ei iarasi i-au zis lui: "Mult este si atata: ci sa iei cate un ban pe dansele." Si le-a zis lor: "Precum voiti, luati-le." Apoi, dandu-i lui banii, au luat de la el si scufioarele. Dupa aceea, staretul, luandu-si toiagul sau, s-a dus la chilia sa. Iar ei, daca au cunoscut lucrurile lui cele bune, l-au ajuns si i-au zis lui: "Parinte, ce ai facut?" El a zis: "Ce am facut?" Si au grait lui: "Mai intai ne-ai cerut noua cate zece bani pe scufie. Noi ti-am zis tie: "Scumpe le tii; ci sa iei cate patru bani". Iar tu ai zis: "Precum voiti, luati-le". Si iarasi ti-am zis tie: "Sa iei cate un ban, daca vei voi; apoi si cu aceia ne-ai suferit pe noi." Si au cazut inaintea lui, cu fetele la pamant si au zis lui: "Pentru Domnul. spune-ne noua, de ce faci aceasta?" Iar acela a zis: "Asa imi este mie obiceiul, adica, mai intai, spun pretul cel cuvenit, apoi, ce-mi dau, eu aceea iau." Deci, l-au rugat pe el, zicand: "Sa mergem cu tine in chilia ta. Si mergand cu el, au aflat acolo o tigva cu apa o oala si un causel. Si i-au zis lui: "Oare, vei voi ca sa facem putina fiertura si sa gustam impreuna cu tine, ca sa ne binecuvantezi pe noi?" Iar el le-a zis: "Sa se faca." Insa era chiliuta lui cu patru usi. Si dupa ce au facut cina, le-a zis lor bunul staret: "Mergeti catre usa lui Teodosie si veti afla acolo un batran, tot scufioare vanzand, si sa-i ziceti lui: "Te cheama, pe tine, prietenul tau, sa vii ca sa mananci verdeturi cu fratii." Iar ei, ducandu-se, au aflat asa precum spusese acel bun staret. Si i-au zis lui: "Te cheama, pe tine, prietenul tau, ca sa vii sa mananci verdeturi." Iar el a zis catre dansii: "Cum a zis parintele sa vin sa mananc cu fratii? Ca iata, el a murit." Si ei s-au inspaimantat de cuvantul acesta. Deci au luat si pe acel staret impreuna cu ei si scufioarele si, venind, au aflat pe staret mort si l-au ingrijit pe el si, plangand mult, l-au ingropat. Apoi au rugat pe batran, zicandu-i: "Sa sezi, stapane, tu in chiliuta aceasta, iar noi iti vom aduce cele de trebuinta trupeasca si sa te rogi lui Dumnezeu pentru noi." Iar el le-a zis lor: "Sa veniti intru a saptea zi si, de ma veti afla pe mine viu, veti face precum ziceti. Ca sfat aveam cu fericitul staret, care a murit, ca oricare din noi ar muri, mai intai, acela sa roage pe Dumnezeu, ca si celalalt, intru a saptea zi, sa-si sfarseasca ostenelile." Si asa, acei iubitori de Dumnezeu oameni, venind in ziua a saptea, l-au aflat pe el adormit si l-au ingropat langa celalalt staret si au facut plangere mare. Dupa aceea s-au dus, slavind pe Dumnezeu. Care le-a daruit lor sa vada atatea bunatati ascunse.
   

Întru această zi, învăţătură a Sfântului Anastasie, despre dreapta judecată a lui Dumnezeu..
   Iubitorul de oameni Dumnezeu si Dreptul Judecator, de multe ori, ne da pe noi potrivnicilor, nu spre pierzare, ci spre invatatura, precum a zis catre Israel, prin Ieremia: "Indrazneste, poporul Meu, ca nu va pieri pomenirea lui Israel, ca v-ati dat neamurilor, nu spre pierzare, ci pentru ca ati maniat pe Dumnezeu, v-a dat pe voi potrivnicilor. Ca ati maniat pe Cel ce poate a va certa pe voi si va poate da pedeapsa cea mai de pe urma." Deci, ni se cade noua a sti ca, pentru faradelegile noastre, suntem dati in mainile vrajmasilor nostri, dupa dreapta judecata a lui Dumnezeu, precum a zis Isaia: "Cine a dat, spre jefuire, pe Israel, oare nu Dumnezeu Caruia I-ati gresit, nevrand sa umblati in caile Lui si ati adus asupra lui Israel Mania iutimii Sale si a intarit asupra voastra mania si razboiul?" Ca, nimic, fara de dreptate, nu vine asupra noastra. Adevarat, greu ne este noua, pacatosilor, dar numai dreapta judecata a lui Dumnezeu aduce toate acestea asupra noastra. Ca pacatele noastre ne mijlocesc noua relele acestea, de vreme ce suntem liberi spre castigarea mantuirii sau a pierzarii noastre, precum este scris, ca Dumnezeu a pus dintru inceput inaintea omului, spre alegere, viata si moartea. Iar martori la aceasta sunt Adam si Eva, care, cu inselaciunea vrajmasului s-au rapit si asemenea cu Dumnezeu au voit sa fie si porunca lui Dumnezeu au calcat si, apoi, din Rai izgonindu-se, au mostenit moartea. Drept aceea, si in lege zice: "Orice ar face omul, i se va rasplati lui." Ca de va gresi cineva cu orisice, intru aceea si pedepsit va fi, de nu se va pocai. Iar de se va intoarce si se va pocai cu adevarat, isi va mantui sufletul sau. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin. 


Sursa:
http://www.ortodoxism.ro/

Niciun comentariu: