Rugăciune...

Sfinte Ierarhe Ioan Maximovici Arhiepiscop de Shanghai, Bruxelles şi San Francisco şi Sfinte Părinte Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolit şi ocrotitor al Timişoarei şi a tot Banatul, făcătorule de minuni şi Sfântă Preacuvioasă şi Multmilostivă Maică Parascheva ocrotitoare a Moldovei şi a tuturor românilor rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi !

Cuviosul Paisie Aghioritul Ultimii Ani din Viața Pământească

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=TQwzZbJbUco#t=3029

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea I - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=lLUYP8N5XjU

Viaţa Cuviosului Paisie Aghioritul - Partea II-a - Film rusesc subtitrat.

Sursa: https://www.youtube.com/watch?v=WpWemaobFog

Profeţia Cuviosului Paisie Aghioritul despre al treilea război mondial

Sursa: http://www.youtube.com/watch?v=Ldo58VsYbF8

marți, 2 iunie 2009

Proloagele din 3 iunie



Luna iunie in 3 zile: pomenirea Sfantului Mucenic Luchilian, cu cei patru tineri: Ipatie, Pavlu, Dionisie si Claudiu si a Sfintei Paula, fecioara si mucenita (sec. III)

    Sfantul Luchilian a trait pe vremea lui Aurelian, imparatul Romei (270-275). A trait mai intai in paganatate, fiind slujitor idolesc, batran cu anii, cinstit la fata si alb la par, locuind aproape de Nicomidia. Deci, intorcandu-se de la idoli la credinta in Hristos, a primit Sfantul Botez si isi innoia la batranete tineretea lui, ca a vulturului, lipindu-se cu gandul si cu sufletul de dragostea lui Hristos. Si, fiindca arata si altora desertaciunea si pierzania idolilor, aducandu-i la Hristos, prin invataturile sale, a fost prins si adus inaintea dregatorului Silvan. Si, nevoind el sa se intoarca la slujirea idoleasca, i-au zdrobit falcile, a fost batut cu toiege si spanzurat cu capul in jos. A fost apoi aruncat in temnita si a aflat acolo patru tineri, inchisi pentru credinta lor in Hristos. Si, fiind scosi impreuna, inaintea dregatorului si ramanand neclintiti in crestineasca credinta. Sfantul a fost aruncat impreuna cu tinerii aceia, in cuptor inrosit in foc, de unde, iesind sanatosi, si-au luat osanda cea de pierzare.

    Deci, fiind adusi la Bizant, acelora li s-au taiat capetele, iar pe sfant l-au spanzurat pe o cruce si asa si-a dat sufletul la Dumnezeu. Si era acolo de fata si Sfanta Paula fecioara, care in timpul drumului purtase grija de ranile lor, iar, dupa sfarsitul Mucenicilor, a avut grija de moastele lor, pentru ca era crestina, de parintii ei, si avea aceasta slujire, adica, putea intra in temnite si lecuia, hranea si spala pe cei ce patimeau pentru Hristos.

    Deci, fiind si ea prinsa, a fost adusa in fata judecatorului si, nevrand a jertfi idolilor, au dezbracat-o, si au batut-o cu bice si, topindu-se cu durerea ranilor, s-a facut sanatoasa prin aratare de inger, luand indrazneala la chinuri. Iar, la a doua infatisare, a fost batuta peste gura si, nevrand sa se lepede de Hristos, a fost aruncata in cuptorul ars in foc, de unde a iesit nevatamata. Deci, dandu-se hotarire de pierzare, prin sabie, si ducand-o la locul unde s-au savarsit Sfintul Luchilian si cei patru tineri, i s-a taiat si ei capul si, asa, a luat indoita cununa: a fecioriei si a muceniciei. 
 


Intru aceasta zi, cuvant din Pateric, despre un pustnic, care a gresit si s-a pocait.

    Spunea ava Pafnutie: "Am gandit odata sa ma duc in pustie, doar voi afla vreun om slujind lui Hristos. Si, ducandu-ma treizeci de zile, am aflat o pestera si urma de om spre ea si m-am bucurat. Si, apropiindu-ma de pestera, am intrat inlauntru si, neafland pe nimeni, am zis: Un rob al lui Dumnezeu, poate sa fie aici. Deci, cand se apropia ziua de sfarsit, am vazut niste camile apropiindu-se si, impreuna cu ele, pe un rob al lui Dumnezeu. Iar, dupa ce s-a apropiat de mine, socotindu-ma ca sunt duh, a stat la rugaciune, pentru ca multe ispite suferise de la draci, precum, mai pe urma, mi-a spus. Deci, eu cunoscand de ce se ruga, i-am zis: "Om sunt, robule al lui Dumnezeu, vezi urmele mele si ma pipaie, ca sunt carne si sange". Apoi, dupa ce a zis, "Amin", vazandu-ma, s-a mangaiat. Si, luandu-ma, m-a dus in pestera si m-a intrebat: Cum ai venit aici ? Iar eu am zis: Sa caut pe vreun rob al lui Dumnezeu, in pustia aceasta si, iata, nu m-a lipsit pe mine Domnul de dorirea mea. Si l-am intrebat si eu pe el, zicand: Cum ai venit aici? Si cati ani ai? Si cu ce te hranesti? Si cum, n-ai trebuinta de haina? Iar el a zis: Eu, parinte, am fost in manastire, sub povatuirea unui egumen, si aveam lucru tesatoriei. Deci, mi-a venit mie un gand, zicandu-mi sa ies si sa petrec singur si voi putea sa iau mai multa plata, din ostenelile muncii mele. Apoi, dupa ce am iesit de la manastire, mi-am facut o chilie si multa avere adunasem, pe care ma nevoiam de o imparteam la saraci si la straini. Insa, vrajmasul diavol ma pizmuia pe mine, precum asupra tuturor de-a pururea se lupta, si se sarguia sa-mi rastoarne ostenelile mele. Deci, a venit o femeie, rugandu-mi-se mie, ca sa-i lucrez o panza; si eu, ispravind-o pe aceea, i-am dat-o ei. Inca, s-a silit sa-i mai lucrez si pe a doua. Apoi, dupa ce m-am obisnuit cu dansa, am luat indrazneala mai multa, si, pana la urma, am pacatuit cu ea. Si am petrecut cu dansa trei luni. Cazand in pacate, m-am gandit, ca astazi, sau maine, ma va ajunge moartea si voi mosteni osanda cea vesnica. Ca, daca cineva pacatuieste cu orice fel de femeie, este vinovat de osanda cea vesnica. Si asa, parasind-o in taina, am fugit in pustia aceasta, lasandu-mi toata averea femeii. Iar, dupa ce am venit aici, in pestera aceasta, am aflat un izvor si finicul care are douasprezece ramuri, si, in fiecare luna, rodeste cate o ramura, care imi ajunge treizeci de zile, apoi, se coace si alta. Iar, dupa multi ani, mi-a crescut mie parul care mi s-a facut acoperamant trupului.

    Deci, iarasi, l-am intrebat: Cand ai venit aici intai, oare greu iti era tie? Si mi-a zis: La inceput slabeam mult, incat cadeam jos la pamant, de durerea pantecelui si nu puteam sa fac rugaciune stand, ci zaceam in pestera pe pamant, in multa intristare si multa chinuire, ca nu puteam nici sa ies afara din pestera. Iar, dupa aceasta, am vazut un barbat intrand si zicandu-mi mie: Ce te doare ? Iar eu, abia i-am putut raspunde, si i-am spus lui: Pantecele ma doare. Mi-a zis el: Unde te doare? Si i-am aratat. Iar el, indreptandu-si degetele mainii sale, a taiat locul acela cu un cutit ascutit si scotindu-mi rarunchii, mi-a aratat nisie carne putreda si stergandu-i cu mana, iarasi i-a pus inlauntru. Si, ungand cu mana locul, mi-a zis mie: Iata, te-ai facut sanatos, slujeste de acum Stapanului Hristos, precum se cade. Si, de atunci, m-am vindecat si asa vietuiesc aici, fara osteneala.

    Deci, eu l-am rugat mult pe el, de nu cumva as putea petrece aproape de acea pestera. Iar el, mi-a zis mie: Nu vei putea suferi ispitele dracilor. Apoi, l-am rugat ca sa-mi faca rugaciune. Si, dupa aceasta, departandu-se de mine, nu l-am mai vazut."

    Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin. 
 


Întru această zi, cuvânt de învăţătură către femei, ca să fie tăcute.  

Ascultaţi, femeilor, poruncile lui Dumnezeu şi vă învăţaţi a tăcea, ca să vă mântuiţi sufletele voastre. Că din început a zis Domnul către Eva: "Din bărbat eşti luată, acesta te va stăpâni pe tine, căruia tu te vei supune în tăcere". Că femeia, cinstind pe bărbatul ei, se arată înţeleaptă şi lăudată înaintea tuturor şi, cinstită şi binecuvântată, de Dumnezeu va fi. Femeile să nu se împotrivească bărbaţilor lor. Că, precum Hristos este cap Bisericii, aşa şi bărbatul este cap femeii. Şi, precum Biserica se supune lui Hristos, asemenea şi voi, femeile, întru toate să vă supuneţi bărbaţilor voştri. Şi femeile în biserică să tacă. Că urât lucru este, ca să grăiască în biserică femeile. Iar de voiesc să întrebe ceva, acasă să întrebe, pe bărbaţii lor. Femeia bună şi tăcută este cunună bărbatului ei. Cel ce a aflat femeie bună, scoate din casa sa multe bunătăţi. Femeile cele înţelepte zidesc şi întăresc casele, iar cele fără minte le risipesc cu faptele şi cu vorbele lor. Bărbatul femeii bune este fericit; se veseleşte bărbatul de femeia cea bună şi anii lui trec fără necazuri. Cinste bună, de la Dumnezeu, este femeia tăcută. Iar femeia limbută este o încercare, de la Dumnezeu, pentru păcatele bărbatului. Şi vai de acel bărbat, care caută la faţa femeii rele şi ascultă cuvintele ei şi nu caută la faptele ei, ca numai, din acelea, să o cunoască pe ea. Este mai bine să bolească de friguri, decât să fie stăpânit de răutatea femeiască. Că frigurile, după ce îl scutură, îl lasă, iar răutatea femeiască, până şi la moarte, pe bărbatul ei îl usucă. Deci, să ascultaţi pe Pavel, care zice: "Nu îngăduiesc femeii, nici să înveţe pe altul, nici să stăpânească pe bărbat, ci să stea liniştită" (I Tim. 2, 12).

Sursa:

Niciun comentariu: